Casa Michael Textoris

Impunătoarea clădire de peste drum de Poșta Veche a fost ridicată în jurul anului 1860 de către Michael Textoris, unul dintre cei mai respectați negustori ai orașului Bistrița, care a condus operaţiunile de demolare a unei bune părţi din elementele de fortificaţie medievale ale Bistriţei. În anul 1857, în urma incendiu ce a cuprins oraşul, Mihail Textoris a demolat Poarta Spitalului, după care cu o parte din materialele recuperate şi-a ridicat o frumoasă casă cu parter şi etaj. După demolarea porții a păstrat stema de pe fronton pe care a montat-o la etajul noii sale clădiri în curtea interioară, unde poate fi văzută şi astăzi. Frumoasa stemă dăltuită în piatră şi purtând ca element de datare anul 1484, prezintă câteva detalii heraldice, între care corbul – prezent pe blazonul familiei Huniade, aluzie la regele Matei Corvin care încuviinţase fortificarea oraşului şi trei capete umane aluzie desigur la vecinătatea spitalului - azil medieval. În jurul blazonului familiei Huniade au apărut și niste legende care arată importanța corbului în această familie. Una dintre ele spune că un corb a smuls un inel de aur din mâna lui Iancu de Hunedoara și acesta a ucis pasărea cu o săgeată recuperând astfel inelul iar o altă legendă povestește cum cu ajutorul corbului mama lui Matei Corvin i-a trimis mesaje acestuia când era în închisoare.

În Casa Textoris au funcţionat o bucată de vreme fundația Textoris, Kamilla Textoris-Haus, dar și o pensiune, o serie de magazine şi sedii ale unor firme de construcţii și transport. Timp de 4 ani, începând cu 1940 clădirea a servit drept internat pentru Gimnaziul German, actualul Colegiu „Liviu Rebreanu”.

Legendele bistrițene spun că Michael Textoris nu a apucat să se bucure de această casă din cauză că a fost ucis cu 2 ani înainte de finalizarea construcției. Cel care l-a omorât pe Michael Textoris era un ofițer din garnizoana cetății. Conflictul a pornit de la o frumoasă femeie pe care o iubeau amândoi. După crimă ofițerul a fost ajutat de alți soldați să fugă din Bistrița, iar incidentul a rămas o tragică poveste care însoțește casa și în ziua de azi.