Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud

Clădirea monument istoric în care astăzi este amenajat muzeul datează din secolul XIX şi a deservit în acea perioadă Armata Austro-Ungară. Aici a fost organizată Cazarma de Honvezi a armatei habsburgice și găzduia Regimentul de Infanterie nr. 63 austro-ungar, o unitate cu pondere românească însemnată care a luptat pe fronturile Primului Război Mondial. 

Imobilul a fost ridicat în anul 1891 de către autoritățile austro-ungare. E o construcție în stil militar austriac în formă de „U” cu o curte interioară, iar pereții acesteia sunt din piatră și cărămidă. Coridoarele de la etaj și parter sunt susținute de arcade. Este un important edificiu din punct de vedere istoric deoarece aici s-au format militarii români, care după Marea Unire de la Alba Iulia au constituit armata ardeleană, Garda Națională Română. Depunerea jurământului Gărzii s-a petrecut tot aici, în curtea fostei cazarme de honvezi, pe 7 Noiembrie 1918.

Din 1919 clădirea a fost redenumită Cazarma „Principele Mircea” și a fost sediul Regimentului 8 Vânători de Munte, un corp de elită înființat de prințul Carol, viitorul rege Carol al II-lea al României. Sfârșitul celui de al Doilea Război Mondial a venit cu noi schimbări pentru această clădire, iar în spațiile de la parter a funcționat pentru o scurtă perioadă o școală de fete. Până în 1986 imobilul a fost unitate militară după care a fost recedat unei instituţii de cultură, respectiv Muzeului Judeţean.

Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud 

Muzeul s-a înfiinţat la 1 februarie 1953 într-o aripă a fostei Mănăstiri minorite, un muzeu mixt, cu rol didactic şi educativ, cu exponate etnografice, obiecte istorice, numismatică, minerale, animale şi păsări conservate.

Muzeul s-a redeschis publicului în 1987 în noua locație a fostei Cazarme de Honvezi, căpătând în final o excepţională funcţionalitate, ce permite expunerea pe o suprafaţă de peste 4.000 m² a unui număr de circa 68.557 de obiecte, precum şi desfăşurarea unor ample manifestări cultural-educative în spaţiile interioare, în aer liber sau în curtea interioară a clădirii.

În prezent, Complexul Muzeal Judeţean are deschise secţiile: arheologie - istorie, etnografie - artă populară, ştiinţele naturii, artă plastică, precum şi un lapidarium cu monumente romane şi feudale.

Secţia Ştiinţele Naturii cuprinde colecţii de piese de mineralogie şi petrografie, unele dintre acestea fiind foarte rare. Tot în acesta secție sunt prezentate vieţuitoarele din zonele județului Bistriţa-Năsăud.

Secţia de etnografie prezintă o colecţie de obiecte şi unelte, precum și costume populare prețioase.

Secţia de istorie cuprinde colecţii de peste 15 000 de obiecte de ceramică, piese din bronz şi podoabe de factură tracică şi scitică care dovedesc existenţa umană în zona Bistriței încă din epoca de piatră și epoca bonzului.

În curtea muzeului se află din anul 1988 biserica de lemn „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel”, construită la Căşeiu în a doua jumătate a sec. al XVIII-lea şi o frumoasă casă ţărănească adusă din localitatea Şanţ.

Printre obiectele expuse la Muzeul Judeţean Bistriţa-Năsăud se află un drapel tricolor, purtat de români în timpul Revoluţiei de la 1848, care este conservat şi păstrat de atunci până în zilele noastre.